Excursie la Vaslui

La 6:30 suna ceasul… Ma trezesc si il pun sa sune din nou dupa 10 minute, sa mai dorm putin ca eram zombi… In primul minut imi vine o idee geniala, aceea ca daca mai dorm 10 minute s-ar putea sa pierd trenul. Si uite asa imi sare instant somnul. Toate bune si frumoase pana … ies afara. M-am “bucurat” instant cand am vazut frumusetea de vreme de afara. Numai nori si frig peste tot. Drumul pana la gara a fost destul de interesant avand in vedere ca ne-au controlat de 2 ori la bilete si i-au stricat ziua unui baietas care normal nu avea bilet. Cum am ajuns pe peron a si inceput sa picure. Ma urc in tren si incepe ploaia adevarata.

Aaaa… am uitat sa zic. Am fost la Vaslui in cadrul Atelierului de fotografie. Ne-am intalnit noi ba pe peron, ba prin tren, ultimul venit fiind domnul Ozolin (care a urcat din gara Nicolina). Pe drumul nu prea lung, dar de lunga durata am avut timp sa discutam tot felul de chestii :D Mai ales de vremea care ma teroriza pe mine deoarece pana acum de cate ori am iesit cu mai multi la pozat niciodata nu am prins vreme cu soare. Atat imi doresc si eu de la o zi de pozat SOARE! In fine… cam odata cu intrarea in judetul Vaslui, cu greu isi face si soarele aparitia, astfel ca m-am mai linistit si eu. La gara ne astepta o dom’soara al carui nume cica il cunoastem (asa a spus ea la prezentarea de la liceu) cu toate ca nu era asa, dom’soara ce avea misiunea de a ne indruma spre locul unde avea sa se tina evenimentul. Eram curios cat de mare e orasul… ca lumea nu prea il lauda ;)) De la gara pana la liceul M Kogalniceanu am facut cam jumatate de ora de mers si pozat asa ca nu e chiar mare orasul :p

Pe la primarie ne-am oprit si la o poza cu nea’ Fanica

Cu ocazia acestei intalniri am mai invatat unele chestii noi, si am cunosc lume dornica de pozat. Dupa asta am iesit si la pozat. Vremea era in sfarsit buna, iesise in sfarsit soarele asa cum imi doream eu :D Cat asteptam sa se adune lumea, peste drum era o cununie civila (cred). Cu ocazia asta lumea a inceput sa mai faca cate o poza … doua adunaturii de oameni fericiti (si probabil incalziti ca asa e nunta la romani). Un pic mai incolo, dar tot langa acel local niste pusti “bateau mingea” si, intimidati probabil de aparitia aparatelor de pozat, reusesc sa sparga un geam de la local. Dupa asta schema clasica: iei mingea si fugi >:)

Pornim spre o noua locatie, necunoscuta in acel moment… si ramasa necunoscuta pana la urma (din cauza ploii), si pe drum mai vizitam una alta. Mai o poza… mai o barfa, mai un politai cu capu’ mare care ne-a luat la legitimat ca ce e cu noi de facem poze. Noroc ca domnul Ozolin a fost mai cu tupeu si l-a potolit rapid. Si ca tot vorbeam de politie am vazut o cladire interesanta in care isi are sediul politia comunitara:

Imediat dupa poza asta a venit ploaia aia naspa asa ca toata distractia s-a dus rapid… ne-am imprastiat care pe unde am apucat. Gasca cu care am venit a mai ramas, eu m-am intors la iasi cu Radu, domnul Ozolin si Cristi cu masina pe drum discutand tot felul de proiecte (secrete :D ).

In concluzie as putea spunea ca Vasluiul e un oras frumos la prima vedere (si la strada principala), si am observat o chestie… toate chestiile mai importante sunt legate de Stefan cel Mare: astfel ca daca te plimbi pe strada principala esti pe Stefan cel Mare, daca te duci in fata primariei gasesti statuia lui Stefan cel Mare pana si la crasma gasesti votca Stefan cel Mare :D

In plus se pare ca sunt si alte limbi de circulatie pe aici… Ca altfel nu ar fi o vorba celebra prin Vaslui tradusa in spaniola (cred..nu ma uit la telenovele :P )